Dupa o pauza de sase ani, Queens of the Stone Age revin cu cel de-al optulea album de studio, In Times New Roman…. Titlul este un semn de semnare a pasiunii trupei pentru rock clasic si a dispretului pentru tendintele moderne, precum si o referire la fontul care este adesea folosit pentru documentele formale. Albumul este o întoarcere la sunetul caracteristic al trupei, format din riffuri grele, ritmuri groovy si melodii captivante, dar cu o margine mai întunecata si mai personala.
Albumul se deschide cu Obscenery, o melodie funky si sarcastica care bate joc de ipocrizia si superficialitatea societatii. Refrenul este un carlig atragator care îl invita pe ascultator sa „fuck me stupid”, în timp ce versurile sunt pline de jocuri de cuvinte pline de spirit si critici ascutite. Piesa da tonul pentru restul albumului, care trateaza teme precum tradarea, depresia, dependenta si mortalitatea.
Unul dintre cele mai importante momente ale albumului este Paper Machete, o melodie amara si emotionanta care abordeaza divortul lui Josh Homme de Brody Dalle. Piesa contine unele dintre cele mai puternice versuri de pe album, cum ar fi „Acum stiu ca ai folosi orice, oricine/Pentru a te face sa arati curat/În boala, niciun juramant nu înseamna nimic”. Cantecul prezinta, de asemenea, gama vocala a lui Homme, de la cantecul sau scazut pana la falsetul înalt.
O alta piesa remarcabila este Negative Space, un cantec psihedelic si atmosferic care exploreaza sentimentul de gol si izolare. Melodia are un groove hipnotic si un refren bantuitor care repeta „There’s nothing here but negative space”. Cantecul contine, de asemenea, cateva corzi inspirate din Orientul Mijlociu, care se adauga la atmosfera exotica si misterioasa.
Albumul se încheie cu Straight Jacket Fitting, o epopee de noua minute care rezuma starea de spirit si mesajul albumului. Cantecul începe cu un riff greu si amenintator care se transforma într-un refren culminant în care Homme canta „To face down your demons, you gotta free them”. Cantecul trece apoi la o sectiune mai blanda si mai melodica, în care Homme reflecta asupra starii lumii si asupra propriei sale vieti. Melodia se termina cu un outro acustic frumos care se estompeaza cu un sentiment de resemnare si acceptare.
In Times New Roman… nu este un album inovator sau inovator, dar este unul solid si satisfacator. Arata ca Queens of the Stone Age sunt înca capabile sa faca muzica rock grozava, care este atat captivanta, cat si semnificativa. De asemenea, arata ca Homme nu se teme sa-si exprime emotiile si vulnerabilitatile prin muzica sa. In Times New Roman… este un album care merita sa fie ascultat si apreciat atat de fani, cat si de nou-veniti.